Categorii citate
Ultimele citate cautate
adrian VIOȘENTA DouĂƒĆ’Ă†â€™Ăƒ DouÃÆPrietenii sunt ca umbra: nu apar decÄ‚ÂƒĂ‚Ë˜t atunci cÄ‚ÂƒĂ‚Ë˜nd este soare despreoamenirai DouĂ„Âƒ DouĂ„Âƒ VIOȘENTA Duo cum faciunt idem non est idem Cine fură azi o ceapă O iubire pe care eĂ ce frumoasă eşti ce frumoasÄ‚ÂƒĂ‚â€žÄ‚â€šĂ‚Âƒ eÄ‚ÂƒĂ‚â€¦Ä‚â€šĂ‚Ĺşti DacĂ„ â€ťĹƒâ€™ DouĂƒĆ’Ă‚â€žĂƒÂ˘Ă‚â‚¬Ă‚Ĺˇ ĂƒÂƒĂ‚Â®n timp ce faci planuri Dacă poČ›i să iei DouĂ„ creierul Două VIOÄŚËśENTA VIOČ˜ENTA Prietenii sunt ca umbra: nu apar decÄ‚ VIOĂ gandescsiactioneaza Literatura Stiintifico fantastico VIOȘENTA ĂƒÂƒĂ‚Â®n O iubire pe care eĂ ce frumoasÃ�Æ� eÃ�Ÿti DacĂ„Ć’ poČ›i sĂ„Ć’ iei eminescu VIOÄ‚ÂƒÄ†â€™Ä‚â€ Ă˘â‚¬â„˘Ä‚ÂƒĂ˘â‚¬Ä…Ä‚Ë˜Ă˘â€šÂ¬ despre avocati Dacă poÈ›i să iei Munca este negatia eternitatii DouÄ‚ DacĂ„ƒ Prietenii sunt ca umbra: nu apar dec douĂƒĂŻÂżÂ˝Ă‚ĂŻÂżÂ˝ lucruri dacä‚„ä†â€™ poä‚„äąâ€™ä‚ë˜ DacĂ DacÄ‚ VIOÈEu lucrez mereu DouĂƒâ€žĂ†â€™ lucruri DouĂ„Â VIOÄ‚ Pentru fapta rasplata si napasta pentru napasta.

Mihail Sadoveanu

Mihail SadoveanuMihail Sadoveanu (n. 5 noiembrie 1880, Pașcani - d. 19 octombrie 1961, Vânători-Neamț) a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician și om politic român. Este considerat unul dintre cei mai importanți prozatori români din prima jumătate a secolului XX. Opera sa se poate grupa în câteva faze care corespund unor direcții sau curente literare dominante într-o anumită epocă: o primă etapă sămănătoristă, cea de început, a primelor încercări, nuvele și povestiri, o a doua mitico-simbolică, din perioada interbelică (reflectată în romane precum Creanga de aur sau Divanul persian), precum și o ultimă fază care corespunde realismului socialist, în acord cu perioada socialist-comunistă la care Sadoveanu va adera ideologic.

Origini

Părinții lui Mihail Sadoveanu au fost avocatul Alexandru Sadoveanu din Oltenia și Profira Ursache, fată de răzeși,din localitatea Verseni,parintii ne fiind casatoriti ,paternitatea scritorului si a fratelui sau Dimitrie (mort de scarlatina in 1888), fiind recunoscuta abia in anul 1891. Urmează gimnaziul "Alecu Alecsandru Donici" la Fălticeni. În timp ce studia la gimnaziu, în 1897, intenționează să alcătuiască, împreună cu un coleg, o monografie asupra lui Ștefan cel Mare, renunțând, însă, din lipsă de izvoare istorice. Urmează apoi cursurile Liceului Național din Iași, iar la București studiază dreptul. Debutează în revista bucureșteană Dracu în 1897. În 1898 începe să colaboreze la foaia Viața nouă alături de Gala Galaction, N.D. Cocea, Tudor Arghezi ș.a., semnând cu numele său, dar și cu pseudonimul M.S. Cobuz.

Anii de maturitate

În anul 1904 Mihail Sadoveanu s-a stabilit la București și s-a căsătorit. Pe parcursul vieții a avut unsprezece copii. În același an are loc și debutul editorial cu patru volume deodată - Povestiri, Dureri înăbușite, Crâșma lui Moș Precu, Șoimii - în care Sadoveanu manifestă predilecție deosebită pentru istorie. Nicolae Iorga va numi anul 1904 „anul Sadoveanu”.
Aleea Clasicilor Sadoveanu.jpg

În 1910 este numit în funcția de director al Teatrului Național din Iași. În acest an publică volumele Povestiri de seară (la Editura Minerva), Genoveva de Brabant, broșura Cum putem scăpa de nevoi și cum putem dobândi pământ ș.a. Colaborează la revista Sămănătorul, dar se va simți mai apropiat spiritual de revista care apărea la Iași, Viața Românească.

În anul 1919 editează, împreună cu Tudor Arghezi, la Iași, revista Însemnări literare. În decembrie, revista își anunță încetarea apariției: Viața românească își pornește iar munca pentru cultură și folos. Noi, cei de la Însemnări literare, reintrăm în curentul ei cu modestele noastre mijloace. În editura revistei ieșene publică volumul de nuvele Umbre și broșura În amintirea lui Creangă, iar la Editura Luceafărul, volumul Priveghiuri. Devine membru al Academiei Române în 1921.

În anul 1926 reprezintă Societatea Scriitorilor Români, împreună cu Liviu Rebreanu, la Congresul de la Berlin.

În 1928 publica povestirea Hanul Ancuței, aparținând perioadei de maturitate a scriitorului, fiind un volum de 9 povestiri, o imbinatie ideala a genului epic și liric.

În anul 1936 Mihail Sadoveanu, George Topârceanu, Mihai Codreanu și Grigore T. Popa scot, începând cu luna ianuarie , revista lunară Însemnări ieșene. La moartea lui Garabet Ibrăileanu, Mihail Sadoveanu va evoca cu cuvinte elogioase personalitatea criticului de la revista Viața românească.

După anul 1947, scrisul său virează spre ideologia noului regim comunist, publicând opere afiliate curentului sovietic al realismului socialist, celebre fiind romanul Mitrea Cocor sau cartea de reportaje din URSS Lumina vine de la Răsărit. Ca recompensă pentru această orientare, devine președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale, funcția politică maximă ocupată de un scriitor român în timpul regimului comunist și se bucură de toate privilegiile ce decurgeau din aceasta.

În anul 1948 publică romanul Păuna Mică, iar un an mai târziu în 1949, Mihail Sadoveanu este ales președinte al Uniunii scriitorilor. Câțiva ani mai târziu, în 1952 publică romanul istoric Nicoară Potcoavă, capodoperă a genului. În 1954 publică volumul Aventură în lunca Dunării.

În anul 1955, scriitorului i se conferă titlul de Erou al Muncii Socialiste. Mihail Sadoveanu a primit Premiul Lenin pentru Pace în 1961.

Mihail Sadoveanu se stinge din viață la data de 19 octombrie 1961, fiind înhumat pe data de 21 octombrie la Cimitirul Bellu din București.
Home | Citate Celebre | Autori | Categorii | Sitemap | Despre | Contact | Adauga un citat